downtown viena ieri

Desi e ianuarie si ieri a nins, iar temperatura a fost sub zero grade, astazi ne-a invadat soarele. Am orbit pe strada, insa nu indeajuns incat sa nu privesc pescarusii care zburau deasupra Dunarii. Unul a trecut chiar deasupra capului meu. Nu m-am speriat. M-am bucurat ca am simtit putin din libertatea lui. Cat o zbatere de aripi.
Azi a fost o zi buna!

gogoasa orange

Ieri am primit urmatorul sms de la Orange:

‘Heute eröffnet in Ihrer Nähe der neue Orange Shop [...], holen Sie sich Ihren gratis Punschkrapfen, solange der Vorrat reicht. Ihr Orange Team’

In traducere libera, Orange ma anunta ca isi deschide un nou magazin in cartier si drept urmare ma roaga sa merg acolo, pentru ca imi ofera gratis o punch doughnut aka petit four aka prajitura cu glazura si rom, in limita stocului disponibil!

Timpuri grele sau un alt fel de advertising?

instant thinking

vreau sa ma agat de margini infinite de verde si portocaliu,

eu sa ma fac frumoasa, iar tu sa ma vezi asa si sa ma saruti.

vreau sa iti simt sarutul sincer pe obraz,

sa ma strangi in brate si sa-mi soptesti ca singura imi va fi bine,

mai bine.

la spalat de vase

Intr-una din zile, cand spalam vasele si imi placea, mi-am dat seama ca oamenii dragi mie se itesc dupa mormane de clabuc in amintirile mele. Pentru ca impreuna cu ei m-am re-inventat in spuma detergentului de vase, printre muntii de pahare, de farfurii si oale si ibrice, de zat amestecat cu apa si scrumiere satule de tigari pe jumatate consumate. Pentru ca nu cunosc povesti de viata mai adevarate decat cele tesute in bucatariile prietenilor mei, in noptile tarzii cu iz de tei ale soirée-urilor noastre, cand ne suflecam manecile si cu buretele intr-o mana tineam mortis sa-nlaturam murdaria de pe vase si din noi.

garsoniera mea din cotroceni

Iti mai aduci aminte de noaptea noastra in garsoniera mea din cotroceni? Si de lumina ireala care ne invaluia trupurile ca mai apoi sa muste din ele fara rusine si sa le rasfranga lenes, in forme fara noima, pe peretii goi si monotoni pe-atunci? In noaptea noastra, pe care numai noi doi stim s-o povestim asa cum s-a intamplat, si-n timpul care ne apartinea doar noua si pe care mai apoi l-am oferit si altora am ramas unici, insignifianti. Si-n nimicnicia noastra am inceput sa nascocim povesti ne-prefacute, infricosatoare, cu demoni demult uitati in noi si-n fiecare dintre noi. Si-am stat asa, intinsi pe pat, goi, in cea mai lunga noapte a noastra, cand umbrele tarzii ne-au soptit cine eram cu adevarat si ce vroiam sa devenim.